- esénţã
- s. f., g.-d. art. esénţei; (lichide, varietãţi de arbori, de lemn) pl. esénţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
esenţă — ESÉNŢĂ, esenţe, s.f. 1. Ceea ce exprimă principalul şi stabilul din obiecte şi din fenomene, natura lor internă, ascunsă, latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a… … Dicționar Român
substanţă — SUBSTÁNŢĂ, substanţe, s.f. 1. Corp (omogen) alcătuit din atomi şi din molecule (formate din aceleaşi elemente) şi care posedă o anumită formă, culoare, miros, gust etc. ♢ Substanţă de contrast = substanţă chimică utilizată la examenele… … Dicționar Român
chintesenţă — CHINTESÉNŢĂ s.f. 1. Ceea ce este esenţial, de bază într un lucru, într o concepţie etc. 2. (În filozofia antică) Substanţă considerată drept al cincilea şi cel mai subtil element material al lumii, din care ar fi alcătuite corpurile cereşti. [var … Dicționar Român
esenţial — ESENŢIÁL, Ă, esenţiali, e, adj. Care constituie partea cea mai importantă a unei probleme sau a unui lucru; care ţine de esenţă (1), privitor la esenţă; de prim ordin, fundamental, principal. [pr.: ţi al] – Din fr. essentiel, lat. essentialis.… … Dicționar Român
materie — MATÉRIE, materii, s.f. 1. (În filozofia materialistă) Substanţă concepută ca bază a tot ceea ce există; realitatea obiectivă care există în afară şi independent de conştiinţa omenească şi care este reflectată de aceasta; diversitatea fenomenelor… … Dicționar Român
necesitate — NECESITÁTE, necesităţi, s.f. 1. Ceea ce se cere, se impune să se facă; ceea ce este de absolută trebuinţă; trebuinţă, nevoie. ♢ expr. De primă necesitate = absolut necesar, indispensabil (traiului). ♦ spec. (La pl. art.) Proces fiziologic de… … Dicționar Român
numen — NÚMEN s.n. Lucru în sine, cunoscut numai prin raţiune, în opoziţie cu fenomenul, cunoscut senzorial. – Din fr. noumène. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98 númen s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic NÚMEN … Dicționar Român
pepsicola — PEPSI CÓLA, pepsi cola, s.f. Nume comercial al unei băuturi răcoritoare acidulate, care conţine esenţă de cola. [var.: pépsi s.n.] – Din engl. pepsi cola. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PEPSI CÓLA s. pepsi. (A băut un… … Dicționar Român
pitagorism — PITAGORÍSM s.n. Curent filozofic din Grecia antică întemeiat de Pitagora, care considera că esenţa tuturor lucrurilor este numărul şi care a făcut descoperiri importante în domeniul aritmeticii, al geometriei şi al astronomiei. [var.: pitagoreísm … Dicționar Român
tipic — TIPÍC1, tipicuri, s.n. 1. Formulă obişnuită, stereotipă; obicei, tradiţie, normă, regulă. 2. Carte care cuprinde ansamblul regulilor după care se oficiază slujbele religioase; normă, regulă pentru oficierea serviciului divin. – Din sl. tipikŭ.… … Dicționar Român